E grea viata de om mare, cu multe responsabilitati, cumparat de case, copii, job, uneori parca trebuie sa faci un adevarat slalom printre ele… De aceea, timpul pentru hobby-urile care alta data erau prezente in fiecare zi, ei bine, timpul pentru aceste hobby-uri se face tot mai mic si mai mic. Stiam eu de ce citeam in vacante cate o carte pe zi, intuiam ca va veni timpul in care imi voi dori o jumatate de ora libera, eventual sa nu fac nimic 🙂

Si totusi, incerc sa nu imi las marele meu hobby deoparte, in acelasi timp gandindu-ma la o biblioteca noua, deoarece cea veche e ticsita, nu mai am unde sa imi tin cartile, stau pe jos, etc. Nu trebuie sa lasam deoparte lucrurile care ne fac placere si care ne relaxeaza. E foarte usor de spus, insa atat de greu de pus in practica!

Cartea “Tatal celuilalt copil” am citit-o luna trecuta si m-a impresionat placut. Poate chiar m-a socat cu unele pasaje, insa nu a trecut deloc neobservata, tocmai de aceea am dorit sa o consemnez pe blog.

Ca scriitura, nu e neaparat cea mai cea carte, insa nu te lasa indiferent, ceea ce conteaza, poate, mai mult.

Este o carte despre familie, despre conditionare, despre asteptari si dezamagiri. O carte despre dorinta de a fi iubit si acceptat, asa cum esti, fara false pudori. Mie mi-a placut mult, as recomanda-o cu drag viitorilor sau proaspetilor parinti, dar si celor pasionati pur si simplu de lectura si de povesti interesante. Din pacate, sunt sigura ca exista multe astfel de cazuri, iar copiii sufera datorita asteptarilor nerealiste pe care le au parintii. Poate daca am invata sa fim mai toleranti si sa nu asteptam ca odraslele noastre sa ne implineasca nefericirile din trecut, am avea niste copii mai liberi si mai fericiti.

20150222_163425

Tatal celuilalt copil – Parinoush Saniee

Comments

comments