La birou pe timpul verii
Sunt duse vremurile alea in care vara era toata numai o vacanta, cat vedeai cu ochii, se intindea din iunie pana la inceputul toamnei, cand aveai timp pentru orice, cand zilele nu se numarau in bonuri de masa, ci in limonade baute cu prietena cea mai buna.
Darrr… de vreme ce am intrat de voie – de nevoie in campul muncii, trebuie sa cantam si sa dansam. Nu e tocmai usoara viata de om mare, n-am crezut-o pe mama pana nu am inceput sa simt si eu asta pe pielea mea! Peste toate schimbarile mai vine si criza ecomonica, aducand cu ea mai multe valuri, iar daca vrei sa faci ceva mai notabil, trebuie sa pui osul la treaba si sa renunti la suficient de multe lucruri, ca sa te intrebi apoi, de ce ai vrut sa fii om mare, de ce nu ai putut ramane copil in curtea bunicilor mai mult timp?!
Zilele trecute discutam cu o prietena despre concedii, vara, vacanta de vara, despre cat de greu este uneori sa iti iei concediu atunci cand vrei tu, apoi te enervezi ca nu iti ies planurile de vacanta asa cum ai sperat, iti aduci aminte totusi cati oameni nu lucreaza sau nu lucreaza pe un post care sa ii satisfaca, iar pana la urma iti trece supararea din inertie, ca sa fie bine. Desigur ca exista si cealalta varianta, atunci cand buzunarul iti permite o vacanta decenta, insa responsabilitatile sunt atat de mari, incat nu ai cum sa pleci 2 – 3 saptamani, pentru ca este prea riscant din mai multe puncte de vedere. Cu toate astea, cred ca totul se compenseaza si se echilibreaza, nimic nu ramane neachitat.
Nu e usor sa iti petreci toata vara la birou, insa sunt cateva aspecte pozitive care sa iti faca zilele mai senine:
- o inghetata buna pe care o imparti (greu) cu colegii
- iei pranzul la pachet si il servesti pe o banca in parc – daca pauza e suficient de lunga incat sa ajungi intr-un parc, sau daca ai vreunul prin apropiere, activitatea fiind urmata de o scurta plimbare inapoi la job, iar pe drum iti cumperi o cafea, ca sa nu adormi instant dupa micul rasfat pe care ti l-ai oferit
- garderoba mult mai lejera si mai placuta – hai ca asta ne place tuturor – fuste vaporoase, materiale fine, rochii din in, ii si blugi pentru zilele mai racoroase… imaginatia ne zburda 🙂
- de la birou direct la strand sau la o piscina: eu nu sunt genul care, daca platesc intrarea, vreau neaparat sa stau toata ziua la piscina, pana lesin sau fac insolatie, ca sa se merite biletul platit, nu… prefer de o suta de ori sa ma duc in timpul saptamanii, 2, 3 ore, nu e atat de multa lume, e mult mai liniste si mai placut…
- dupa o portie de inot, merge si mai bine o portie de pizza
- ca sfat, nu iti fixa intalnirile importante pentru ziua de vineri, mai ales vara; eu fac asta in general pe tot parcursul anului, daca nu pot sa evit o intalnire vineri, o accept, totusi, insa, daca pot, prefer sa rezolv treburile foarte importante pana joi.
- limonada rece, cu multa menta si busuioc, bauta in pauzele scurte
Va doresc o vara racoroasa 🙂
Eu sunt cea mai solitara persoana ever. :))
E adevarat ca nici nu am colege la munca, dar nici nu as vrea. Pe bune, daca mi-ar aduce vreo colega m-as simti ca un copil care urmeaza sa aiba un fratior si ii e teama sa nu fie dat la o parte de noul venit. 😀 Ala e spatiul meu, zona mea de actiune si desi doar o angajata, e zona mea. Si punct. :))
Jobul meu e cel mai fain cu putinta pentru mine, desi castigurile nu sunt la fel de mari ca in cazul tipelor care lucreaza la banca, la notariat, la birou in general. De multe ori ma intreaba o amica “de ce nu iti cauti ceva mai bun?” (eu lucrez intr-o parfumerie) si nu imi vin cuvintele sa ii spun cat de mult imi place. Cu cat interes astept noutatile, cat imi creste inima de bucurie cand vine o clienta si imi spune ca sfaturile mele au ajutat-o. 🙂
Revenind la vara la munca… eu de obicei citesc, beau un ceai verde, dansez si cant prin magazin cand nu ma vede nimeni (in afara de camere :)) ). Iar vacanta, desi scurta, mi-o petrec la mare. Acum mai am 3 saptamani pana la concediu si numar zilele, ca nu mai pot. Sunt si eu om, sunt epuizata.
Si ma intreb, de ce am vrut sa cresc? :))
Exact, si eu ma mai intreb de ce am crescut, de ce am vrut sa fiu om mare, oare chiar asa repede trece viata? Deja mi se pare ca anii au trecut ca vantul si ca gandul, desi nu am implinit nici 30 de ani. Groaznic de repede. Azi e luni, maine e vineri!
Cred ca e un job deosebit sa fii consultant de vanzari intr-o parfumerie 🙂
Mie mi-ar fi placut sa am o florarie, unde eu sa fac totul. Din pacate prea multe flori strica nasului meu :)) Glumesc, dar e ceva la ce ma tot gandesc. Daca as pune pe picioare ceva, cred ca pasiunea mea pt flori si-ar spune cuvantul… Fac aranjamente, cand ma duc intr-o vizita cumpar florile simple si le aranjez eu… o nebunie. Nu mai spun cum imi arata curtea si pervazele, plina de flori mereu, mereu 🙂