Ultra – marin
Cand ma gandesc la vara, mare, soare, lucrurile care imi vin in minte legate de asta nu sunt neaparat mare si nisip, ci un albastru frumos, uneori ca cerul, uneori ca marea, uneori ca florile de nu-ma-uita 🙂
Parca nu e culoare mai frumoasa ca albastrul, nemarginit, curat, regal … as putea sa il descriu in sute de cuvinte si tot nu i-as prinde esenta… E in ochi, e pe cer, in multe lucruri care sunt egale cu infinitul … Nu pot sa refuz niciodata o bucata de albastru, parca ar fi parte din mine, din ce sunt eu, din esenta mea… 🙂
Culoarea asta o gasesc peste tot in viata mea, am integrat-o strategic, sa nu poata nimeni sa o dea la o parte 🙂
Uite ce m-a inspirat azi, legat de albastru:
Vai ce pofta de o baie lunga si calduta mi s-a facut! Deocamdata ma multumesc cu dusuri. 🙂
Si de mare, de marea albastra involburata.
oh, daaa, o baie lunga, fierbinte, cu multa multa spumaaa! 🙂
si vara… ah… sa fie cat mai lunga 🙂
Of, cada aia!
cat visez la asa ceva… hmmm…
🙂
Albastru este culoarea mea preferata. Cand ma voi muta, dormitorul meau va fi neaparat alb cu albastru. Acum ceva ani mi-a facut mamaie o plapuma “de zestre” si s-a mirat ca o vreau albastra, a zis ca e culoare de baieti 😛
si eu sper ca intr-o zi sa am asa o cada, cand ma voi muta, cand, cand, nu se stie, cine stie daca as avea loc de asa ceva, darrrr… este atat de frumos sa iti imaginezi cum ar fi , parca se intampla de-adevarat 🙂
Iti mulumesc ca ai trecut pe la mine cu un gand bun, imi place blogul tau, o sa tot vin in vizita 🙂
weekend placut!