Adelei, cu drag

Undeva, prin iulie-august 2009, lasam primele comentarii pe blogul Adelei Sirghie. Blogul ei a fost de atunci si pana azi o sursa de inspiratie, de echilibru, de chibzuinta… primul blog romanesc de beauty pe care l-am urmarit constant de-a lungul anilor (4 ani si ceva!!!), si care nu a incetat sa imi placa – in afara de datile cand proprietara disparea cate o saptamana – doua 🙂

Pe atunci aveam un alt cont, de word press, mi se pare, apoi am mai avut un altul, si un altul… Insa am fost mereu pe-acolo, ca o albinuta care ia idei bune de unde se poate. Ce am invatat de la Adela? Ei bine, multe, foarte multe. Cred ca primul obicei preluat de la ea a fost “aburirea tenului” cu infuzie de rozmarin sau musetel, apoi a urmat tinutul ojelor in frigider pentru mentinerea lor intr-o stare cat mai buna, obicei pe care il pastrez si astazi si pot sa spun ca functioneaza foarte bine. Eu nu am mai mult de 10 oje, deci nu e deranjant pentru frigiderul sau colegul meu de casa, sper 🙂

Undeva prin primavara lui 2010, sau poate mai repede, caci acum nu mai stau sa caut toate postarile ei, Adela facea un mic jurnal in care promova bugetul chibzuit pe timp de criza: sa nu cumparam decat ce ne trebuie, cand ne trebuie. Eram pe atunci proaspat angajata, cred ca era perioada in care aveam 2 joburi si multe produse cosmetice. Si m-am oprit si mi-am promis ca pana nu termin ce am inceput, nu cumpar nimic. Un an nu am cumparat nimic in afara de obisnuitele produse de igiena si creme de fata, ca atare, invatamintele ei au ajuns unde trebuie.

Am fost mereu atenta la recomandarile ei, fie ca erau legate de restaurante, locuri, fie ca mi-a recomandat niste saloane pentru ocazii speciale cand eram in Bucuresti si chiar daca nu avem acelasi tip de ten, am aplecat urechea la brandurile pe care le recomanda. Serumul Nuxe mi s-a potrivit de minune, deodorantul si apoi cremele Biotherm, ojele Opi, caci pana atunci eu eram fan Peggy Sage si Alessandro (apropo, intrati pe blogul ei pentru un GA Alessandro), si cu siguranta mai sunt si altele… Ceea ce am apreciat intotdeauna a fost naturaletea cu care si-a exprimat parerea, delicatetea si feminitatea care i se simte din scriitura… Nu am cunoscut-o niciodata personal, insa sunt sigura ca o vom face cand va veni momentul potrivit.

De ce mi-a venit tocmai acum sa scriu toate acestea? In seara asta, facandu-i tenului meu o aburire cu infuzie de rozmarin, iar apoi, scotand oja din frigider, mi-am adus aminte cate lucruri am invatat de la ea in tot acest timp si cu ce drag am urmarit-o mereu, indiferent unde ma aflam si aveam acces la internet.

Hai sa ne mai oprim uneori din ritmul agitat si sa oferim cateva cuvinte frumoase persoanelor care ne-au inspirat de-a lungul timpului 🙂

Comments

comments