Zilele astea, ca toata lumea se bucura (sau nu) pentru victoria lui Klaus Iohannis, mie imi pare bine si pentru doamna care ii sta ( atat de bine) alaturi, de atatia ani. Din pacate, noi, romanii, nu avem cultul unei prime doamne culte si rafinate. Culltul l-am avut candva, obligati, insa nu la modul pozitiv, relaxat, frumos.

Mi-a parut rau ca actuala Prima Doamna nu a iesit mai mult in public, si nu a fost foarte implicata in viata sociala. Este, desigur, decizia fiecaruia. Stiu ca am citit un singur interviu cu doamna Maria Basescu, in care spunea, timida, ca ea nu e obisnuita sa vorbeasca in public, deoarece ani de zile a stat acasa si a crescut copii. Ei, asta nu e un lucru usor, ca sotul tau sa fie mereu plecat pe mare si tu sa ai in carca toate grijile unei gospodarii. Sunt sigura ca ar fi fost o inspiratie si dansa. Poate le-ar fi facut pe unele femei care au imbratisat doar cariera sa le faca sa se gandeasca macar putin la bucuriile pe care ti le poate aduce o familie sau copiii. Sunt niste bucurii care nu se aseamana cu nimic, niste bucurii care iti dau putere si aripi, si forta cat sa muti muntii din loc. In fine, nu are rost sa dezvoltam subiectul, insa cred ca si Maria B. ar fi facut o treaba grozava daca s-ar fi implicat mai mult in evolutia sociala a mamelor, a doamnelor…

O avem, desigur, pe Michelle Obama, care a scris istorie, pur si simplu. Poate chiar a scris mai multa istorie decat a facut-o barbatul ei. Dar asta vom vedea peste ani si ani, cand vom fi si noi mai experimentate. Michelle a stralucit, pur si simplu, in acest rol si continua sa o faca in continuare. Jos palaria.

Acum, o avem pe doamna Carmen Iohannis. Un exemplu de discretie si bun simt si eleganta si simplitate. Si, si, si…

Am citit, cred, chiar ieri, nu mai stiu unde, imi cer scuze, o scurta conversatie dintre ea si un ziarist, cand si-a lansat Iohannis candidatura in piata Victoriei. Ziaristul o intreba cum l-a ajutat pe Iohannis acum, inainte de discurs? Ea a raspuns simplu: i-am pus niste dropsuri in buzunar, in caz ca nu gaseste apa la timp, sa poata continua discursul. Mi s-a parut fabulos de dragut. Asta inseamna dragoste, asta inseamna sa tii la celalalt, caci in momentele alea tensionate si grele, cand poti sa il ajuti pe sotul tau cu o cafea, cu o maslina, cu un drops ca sa nu i se usuce gatul, ei bine, momentele alea sunt de nepretuit…

Mai stim despre ea ca e profesoara de engleza la un liceu foarte bun din Sibiu, stim ca admira Familia Regala ( nu ai zice ca ea si domnul Klaus nu sunt desprinsi dintr-o familie regala), canta la pian – asta e wooow, si gateste foarte bine, dupa cum zicea un apropiat al lor in documentarul facut de Digi 24, cica daca ajungi la ei la masa e bine sa nu mananci cu cateva zile inainte! Asta o face si mai admirabila.

Am urmarit vide0-ul cu ea mergand spre scoala, in clasa cu elevii ei, si mi s-a parut fabulos cum si-a inceput ziua de luni. Mi-a placut sa vad o femeie emotionata vizibil, am vazut in privirea ei dragostea pentru elevi, pentru sot, pentru bunul simt si eleganta de o simplitate extraordinara de care da dovada. Da, ma aliez si eu cu cei care spun ca, desi arata foarte bine pentru varsta ei, cativa cm in plus la fuste nu ar strica. Asa este si din punctul meu de vedere. Insa, daca nu o sa o faca, o voi considera la fel de frumoasa si eleganta, simpla si discreta.

Ce imi place si mai mult la ea e zambetul ei cald, zambetul din privire, caci pe ala nu poti sa il falsifici, faptul ca e un om normal, cu picioarele pe pamant, si tocmai fastaceala ei din fata camerelor o face si mai adorabila 🙂

KLAUS IOHANNIS - ALEGERI PREZIDENTIALE - 2014

 

P.S.: acesta nu este un post politic, ci unul admirativ, un cuplu frumos si distins.

 

Comments

comments